Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – Începutul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Primul episod din Evanghelia după Luca este povestea nașterii lui Ioan Botezătorul. Acesta a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei. Preotul Zaharia și soția sa Elisabeta nu au putut până la bătrânețe să aibă copii. La poporul evreu acesta era un neajuns, întrucât îngrijirea vârstnicilor era asigurată de descendenți. Nașterea prorocului Ioan Botezătorul s-a petrecut în cetatea Orini cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus, aceasta fiind vestită de către îngerul Gavriil tatălui său Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Tot odată cu prăznuirea marii sărbători a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul care este a doua zi după Rusalii sărbătorim și Sânzienele sau Drăgaica .
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul .
Denumirea de Sânziene vine de la floarea cu acelaşi nume, de culoare galbenă sau albă, frumos mirositoare, care înfloreşte în preajma solstiţiului de vară, în perioada pârguirii cerealelor, întrebuinţată în medicină şi cosmetică, tocmai datorită proprietăţilor ei benefice, în popor i s-au atribuit şi calităţi mistice, fiind folosită în practicile magice. Credințele populare legate de Sânziene se referă la fertilitate, sănătate şi dragoste. Fetele culeg flori de sânziene, din care împletesc cingători şi cununi, pe care le pun apoi la uscat pentru leacuri și farmece.
Tradiții , obiceiuri și superstiții ale zilei de Sânziene :
· În unele zone ale țării, încă se păstrează obiceiul Horei Drăgaicelor, în care se prind fetele îmbrăcate cu straie de sărbătoare, purtând la brâu flori de sânziene, iar în mâini spice de grâu şi seceri. Ele o aleg crăiasă pe cea mai frumoasă dintre ele, care trebuie să fie şi foarte harnică.
· Se spune că dacă cei mici sunt jucaţi de-o drăgaică, vor fi feriţi de boli. Cununa e nelipsită din ritualurile tradiționale și e făcută din spice de grâu şi alte şapte plante, precum pelinul, verbina, busuiocul, feriga, socul, salcia şi neapărat florile de sânziană.
· Aceasta va apăra, până în anul următor, oamenii, animalele și recoltele de rele, de inundaţii, furtuni ori grindină, dacă se agață la uşă, la ferestre, la stâlpii porţilor şi pe crucile mormintelor.
· Dacă hainele, covoarele şi aşternuturile sunt expuse la soare pe 24 iunie, ele nu vor fi mâncate de molii.
· Fetele trebuie să rupă petalele florii unui ciulin şi să păstreze floarea într-un pahar cu apă. Cu cât petalele ciulinului vor creşte mai repede, cu atât are fata şanse mai mari să se mărite cu bărbatul iubit.
Cel mai important rol al cununilor este cel de a ghici ursita. Dacă nu poţi participa la Hora Drăgaicelor, dar eşti încă în căutarea dragostei şi vrei cu orice preţ să te măriţi, nu-ţi rămâne decât să te rostogoleşti goală în iarbă şi să te speli cu rouă, dimineaţa devreme.
Şi femeile măritate pot practica acest ritual dacă vor să fie iubite tot anul şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.
De asemenea tot în această zi mare de sărbătoare este Începutul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel , sărbătoare ce va fi prăznuită pe data de 29 iunie.
