Începe Săptămâna Mare pentru credincioșii ortodocși

Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paștelui numită și Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioșii pentru Înviere.

Este o perioadă de post, rugăciune și tristețe, rememorând chinurile Mântuitorului Iisus Hristos, iar până în Vinerea Mare bisericile ortodoxe oficiază sfintele slujbe de Denii.

Conform rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seară. Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile.

Deniile din Postul Sfintelor Paști

Denia de luni: Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vândut de frații săi în Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda. Totodată, în timpul deniei de luni, se pomenește despre blestemul aruncat de către Iisus asupra smochinului neroditor, făcând referire la Judecată de Apoi, fiind o pildă dată omului, din care trebuie să rețină că Dumnezeu este atât iubire cât și dreptate.

Denia de marți: face pomenire la pilda celor zece fecioare, care așteptau cu candelele în mâini venirea Mirelui pentru Nuntă. Această pildă ne dăruieşte o învăţătură foarte profundă şi semnificativă pentru viaţa creştină. Două lucruri ne reţîn atenţia în mod deosebit: candela și uleiul. Cinci fecioare au avut doar candelă fără ulei, iar cinci fecioare au avut candelă şi ulei. Candela fără ulei reprezintă relizarea de sine în totală nepăsare de ceilalți iar candelă cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie.

Denia de miercuri: În Miercurea Săptămânii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, chiar înainte de Patimile Sale. Acest lucru semnifică pocăință și îndreptare a omului păcătos. De asemenea miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginți.

Denia de joi: Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viața Mântuitorului și anume spălarea picioarelor ucenicilor, reprezentând pilda de smerenie, Cina cea de Taină la care Mîntuitorul a instituit Taina Împărtășaniei, rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar și începutul Patimilor prin ceea ce a însemnat vinderea Domnului. Denia de Joi seară este o slujbă amplă în care se citesc cele 12 Evanghelii și în care are loc scoaterea Sfintei Cruci în naosul bisericii. Scoaterea Sfintei Cruci din altar, care simbolizează cerul, reprezintă coborârea Fiului lui Dumnezeu în lume, până la noi, oamenii, ca să ne mântuiască.

Vinerea Mare: Denia Prohodului Domnului este slujba punerii în mormânt a Domnului care se cântă în biserici în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Se face pomenirea sfintelor, înfricoșătoarelor și mantuitoarelor Patimi ale Mântuitorului precum și a mărturisirii tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul. Potrivit sursei citate anterior, Pătimirile Domnului sunt numite sfinte pentru ca Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mântuitoare pentru că Cel ce pătimește nu este un simplu om și înfricoșătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos: ” Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat și mulți din morminte au înviat”.

Sâmbăta mare: În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți. Sâmbătă seară este Slujba Învierii Domnului și totodată reprezintă încununarea celor șase Denii din Săptămâna Patimilor. Astfel omul este readus la viața pentru care a fost de la început creat.