Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul copiilor

• În fiecare an, în 6 decembrie, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi din calendar: Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul copiilor.

Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia). Părinţii au fost oameni înstăriţi, dar şi foarte credincioşi. Şi-au dorit mult un copil. Şi Dumnezeu le-a dăruit unul, a fost singurul. Unul milos, foarte înţelept şi extrem de curajos.

A învăţat viaţa duhovnicească de la unchiul său, Nicolae, episcopul Patarelor. Rămas orfan devreme, Sfântul Nicolae şi-a împărţit averea moştenită fără să păstreze nimic.

Sfântul Nicolae a apărat dreptatea printre oameni şi a mântuit de la condamnare trei bărbaţi. A fost considerat sfânt de popor chiar din timpul vieţii. Oamenii îl chemau având credinţa că necazurile lor vor fi mântuite. Două dintre minunile sale au marcat profund conştiiţa creştinilor şi stau la baza convingerii că Moş Nicolae aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie.

Se spune că o familie săracă avea trei fete. Şi, atunci când acestea au crescut, părinţii s-au gândit că o viaţă „uşoară” ar fi soluţia la sărăcia în care trăiau. Sfântul Nicolae a avut însă un alt plan cu ele şi le-a salvat sufletele, pe rând, punându-le la fereastră câte o pungă cu bani.

Se mai povesteşte că Sfântul ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, niște marinari, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor.

Pe 6 decembrie, Sfântul Nicolae este sărbătorit de copii în toată Europa. În Germania şi Polonia, copiii deghizaţi în episcopi cer pomană pentru săraci – şi pentru ei, bineînţeles! În Ţările-de-Jos şi în Belgia, se crede că Sfântul Nicolae vine cu vaporul din Spania şi împarte cadouri, umblând cu un cal alb. În Ţările-de Jos, pe 5 decembrie li se dau copiilor bomboane, aruncate prin uşă, litere de ciocolată, cadouri mici şi ghicitori. Copiii lasă morcovi şi fân în ghetuţele lor pentru calul Sfântului, sperând ca, în schimb, Sfântul Nicolae să le lase cadouri.

Lucruri mai puțin cunoscute din viaţa Sfântului Ierarh Nicolae

1. Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara din provincia Lichia (Turcia). Numele său provine din alăturarea termenilor „nicao” (a învinge) şi „laos” (popor). Astfel, traducem numele Sfântului Nicolae prin sintagma „învingător/ biruitor al poporului”. Tatăl său se numea Teofan, iar mama sa, Nona.

2. Conform Sinaxarului, după naștere a supt doar din sânul drept al maicii sale, miercurea şi vinerea ţinând post şi sugând numai o dată în zi, pe seară, după rugăciune.

3. Unchiul său era episcop de Patara și, de aceea, Nicolae a stat o vreme la Mănăstirea Sionului, unde a devenit preot, după ce a împărţit săracilor averea pe care o moştenise de la părinţi.

4. Una dintre cele mai cunoscute minuni ale sale este cea a ajutorării unui tată care voia să-și dea fetele spre desfrânare, pentru bani. I-a aruncat noaptea, pe geam, trei pungi de galbeni, iar omul a măritat fetele şi le-a dat zestre, mulţumind Domnului pentru purtarea Lui de grijă.

5. După moartea Arhiepiscopului de Mira Lichiei (astăzi, un mic sat din Tucia), Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni. Tradiţia spune că Dumnezeu s-a arătat în vis, într-o noapte, episcopului bătrân, și l-a sfătuit să îl pună în locul său pe primul bărbat care va intra în biserică a doua zi. La început, Sfântul Nicolae a refuzat această demnitate, însă Mântuitorul i S-a arătat și lui în vis, dăruindu-i Evanghelia şi îndemnându-l să o accepte.

6. În jurul anului 305 a fost întemniţat, alături de alți mărturisitori ai credinței, dar a fost eliberat imediat ce pe tronul Imperiului Bizantin a urcat Sfântul Împărat Constantin cel Mare (305-335).

7. A fost unul dintre ierarhii prezenți la Sinodul I Ecumenic, organizat la Niceea în anul 325 de către Împăratul Constantin cel Mare, pentru a combate erezia lui Arie. Se spune că Sfântul Nicolae a fost atât de supărat pe concepția greșită a lui Arie, care susținea că Hristos nu ar fi Fiul lui Dumnezeu, ci doar o creatură a Tatălui, încât chiar l-ar fi pălmuit pe acesta.

8. Istoria bisericească nu a păstrat cu exactitate anul în care Sfântul Nicolae a trecut la cele veșnice, unele surse indicând anul 340, iar altele, 350. Știm doar că a fost ziua de 6 decembrie, aceeași la care îl cinstim pe Sfântul Nicolae până astăzi.

9. În anul 1087, de frica invaziei musulmane, moaştele sale, care rămăseseră acasă, în Mira Lichiei, au fost transferate la Bari, în Italia. Ele au fost furate de către niște marinari italieni, cu gândul de a le duce la Roma. Contrar planurilor, pe drum Sfântul le-a dat de înțeles marinarilor că orașul Bari este locul în care vrea să rămână. Moaștele sale se află și astăzi în Basilica di San Nicola, un important loc de pelerinaj pentru întreaga creștinătate.

10. Sfântul Nicolae este cunoscut ca fiind ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici. El este și patronul spiritual al Ţărilor de Jos, al Rusiei, al provinciei Lorena, precum şi al mai multor oraşe din vestul Europei, printre care şi Bari.