19 martie- Ziua Pașaportului Românesc
De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel international, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente. Importanța acestuia a fost subliniată în anul 1920 când, Conferința de pace de la Paris a Ligii Națiunilor a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport.
În prezent, noua generație de pașapoarte electronice românești înglobează nu numai elemente de securitate cu cea mai mare eficiență și utilitate în contracararea încercărilor de contrafacere sau falsificare, ci și elemente de identitate națională, purtând în paginile sale reprezentări grafice ale României precum Delta Dunării, Lacul Roșu, Sfinxul, Arcul de Triumf, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Bârsana și altele.
Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 172 de țări, situându-se pe locul 17 pe scara internațională a mobilității.
În contextul realităților actuale în care cu toții am fost marcați de efectele limitării interacțiunii umane generate de pandemie, structurile de pașapoarte au reușit să valorifice instrumentele digitale pentru a veni în sprijinul cetățenilor. Astfel, eliberarea pașaportului electronic românesc a devenit mai simplă și mai rapidă, datorită facilităților de programare online și de plată electronică, cetățenii români putând intra în posesia acestuia într-un termen foarte scurt (de exemplu, în prezent, pentru cererile depuse în țară, pașaportul simplu electronic a putut fi eliberat în maxim 5 zile lucrătoare de la data depunerii).
Pe măsură ce tehnologia avansează, iar comunicarea la distanță într-un mediu securizat devine noua normă, nu există nicio îndoială că pașaportul românesc de mâine poate căpăta noi valențe, care să corespundă în permanență nevoilor societății.
Citește și Noul pașaport românesc