Sfântul Ilie Tesviteanul, aducătorul de ploi

Sfântul și marele Prooroc Ilie, înger întrupat în carne, a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile.

În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani î. Hr., în ţinutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoţi, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab. Se spune că la naşterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi.

Sfântul Ilie i-a adus pe evrei la dreapta credință atât prin asprime – îi cerere lui Dumnezeu să închidă cerurile 3 ani și 6 luni și în acest timp nu va mai ploua, cât și prin milostivire, înviind pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului și aducând ploaie peste pământul pârjolit de secetă.

Sfântul Ilie a fost atât de aproape de Dumnezeu, încât Domnul i-a împlinit toate cererile sale. La rugăciunile lui Ilie, Dumnezeu a coborât din cer foc, a înviat un mort, a plouat pământul, a despărțit Iordanul și în cele din urmă l-a înaltat pe profet la cer într-un car de foc.

Tradiții și obiceiuri

În ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

În această zi de sărbătoare, se duc poame la biserică și se dau de pomană pentru cei morți, căci până în această zi, nu se cade nimănui a mânca din ele, căci trebuie întâi să se dea de sufletul morților. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi.