Sfântul Ștefan, apostolul celebrat în cea de-a treia zi de Crăciun
Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați ”plini de Duh Sfânt și de înțelepciune”, aleși de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. Ștefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale. Fiind ales să îi conducă pe diaconi, Sfântul Ștefan a fost numit Arhidiacon.
Sfântul Ștefan era de neam ales și provenea din seminția lui Avraam. Misiunea Sfântului Ștefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorita râvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârși minuni.
Sfântul Ștefan a stârnit mania autorităților iudaice, care l-au chemat la judecată în fața Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie.
In fața Sinedriului, Ștefan și-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, aratând că legea se împlinește prin Hristos, adica prin Mesia, cel prezis de profeți, dar nu a reușit să-i convingă pe judecatori, fiind alungat din cetate și lovit cu pietre. Prăbușit sub povara bolovanilor aruncați asupra lui, Ștefan a avut totuși puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigașii lui: “Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta“.
Tradiții și obiceiuri
De ziua Sfântului Ștefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfățișează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit in împrejurări dramatice și se împart pachete cu mâncare celor care poarta numele Sfântului Țtefan.
În unele zone din Muntenia se prepară pâinicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După ce se sfințesc la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.
