Înălțarea Domnului – ” Ispas ”

Înălțarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a după Paști. Această sărbătoare este cunoscută în popor sub denumirea de ”Ispas”.

Spre deosebire de sărbătoarea Învierii, Înălțarea Domnului a avut martori, ea a fost o despărțire izvorâtoare de lumină, deoarece ucenicii s-au întors în Ierusalim „cu bucurie mare”. Hristos S-a Înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri, îngeri care le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos.

De sărbătoarea ÎNĂLŢARII DOMNULUI, în unele zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu,deoarece Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării. Se spune că Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțare, iar cei care trec în neființă nu mai trec prin Judecata de Apoi ajungând direct în Rai. De asemenea se mai spune că femeile nu trebuie să împrumute sare și să nu dea foc din casă, deoarece toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

  În anumite zone se țin ”Moșii de Ispas”, casele și mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean. Se fac pomeni pentru cei adormiți, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Înăltarea Domnului este ultima zi în care se mai pot înroși ouă, iar oamenii se salută în această zi cu formulele “Hristos s-a înălţat!” şi “Adevarat s-a înălţat!”.

Dragi pietreni și nemțeni HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT !!!